4 definiții pentru meșteșugaș
Tezaur
MEȘTEȘUGAȘ s. m., adj. (Învechit) 1. 1. S.m. Meșteșugar, meseriaș. Cf. PONTBRIANT, D., MÎNDRESCU, UNG. 173. 2. Adj. Priceput, dibaci, meșter (I 3). Învățăturile lesnesc pe oameni. . . și meșteșugași-i arată, și vrednici-i face spre toate lucrurile (a. 1775). URICARIUL, L, 75.Pl.: meșteșugași, -e. – Meșteșug + suf. -aș.
Explicative DEX
meșteșugaș [At: (a. 1775) URICARIUL, I, 75 / Pl: ~i, ~e / E: meșteșug + -aș] 1 sm (Înv) Meșteșugar. 2 a (Înv) Priceput.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
MEȘTEȘUGAȘ s. v. meseriaș, meșteșugar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
meșteșugaș s. v. MESERIAȘ. MEȘTEȘUGAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: meșteșugaș
meșteșugaș substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)