5 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAYA1, maya, s. m. și f., adj. 1. S. m. Numele unei vechi populații indiene din America Centrală. 2. Adj. Care aparține populației maya (1), care se referă la această populație. ♦ (Substantivat, f.) Limba indiană americană vorbită de această populație. – Din fr., sp. maya.

MAYA2 s. f. (În religia hindusă) Aparență înșelătoare care disimulează realitatea și provoacă ignoranță. – Din fr. maya.

maya1 [At: DEX2 / E: fr, sp maya, rs майя] 1 sms Veche populație indiană din America Centrală. 2 sms Limbă indiană americană vorbită de populația maya (1). 3 ain Care aparține populației maya (1). 4 ain Referitor la populația maya (1).

maya2 sns [At: DN3 / G-D: ~yei / E: fr maya, sanscrită maya] (În filozofia indiană) 1 Latură întâmplătoare a realității. 2 (Pex) Aparență înșelătoare, iluziile care constituie lumea. 3 (Îs) Vălul ~yei Aparență care ascunde ultima esență a lucrurilor sau nimicul.

MAYA s. m., adj. invar. 1. S. m. Nume al unei vechi populații indiene din America Centrală. ♦ Limba indiană americană vorbită de această populație. 2. Adj. invar. Care aparține populației maya (1), care se referă la această populație. – Din fr., sp. maya, rus. maĩia.

MAYA s.n. (În filozofia indiană) Latura întîmplătoare, aleatorie a realității; aparența înșelătoare, iluziile care constituie lumea. ◊ Vălul mayei = aparență care ascunde ultima esență a lucrurilor sau nimicul. [< fr. maya. / < sanscr. maya].

MAYA s. f. (în fil. indiană) latura fenomenală a realității; aparența înșelătoare, iluzia. ♦ vălul ~ ei = aparență care ascunde ultima esență a lucrurilor sau nimicul. (< fr. maya)

maya adj. (cuv. amerind.) Privitor la civilizația precolumbiană cu același nume din America Centrală ◊ „Oamenii de știință stăruie încă în efortul lor de a elucida numeroasele enigme ale civilizației maya. Străvechii locuitori ai continentului american, mayașii, sunt autorii unor uluitoare construcții.” Mag. 9 II 85 p. 8 [scris și maia] (cf. sp., fr. maya; DN3 – alt sens, DEX)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

maya2 (limbă) (cuv. amerind.) s. f., g.-d. art. mayei

!maya3 (nume etnic) (cuv. amerind.) adj. invar. (indigeni ~), s. m. și f. (dar: Imperiul Maya s. propriu n. art.)

maya1 (concept filozofic) (sanscr.) s. f., g.-d. art. mayei

!maya1 (nume etnic)adj. m. și f., s. m. și f., pl. maya

*maya2 (limbă, concept filosofic) s. f., g.-d. art. mayei

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MAYA1 (< fr., sp.) subst., adj. 1. Subst. Denumire a triburilor de amerindieni din America Centrală, care vorbesc limba maya; azi puțin numeroși (c. 2 mil.), sunt regrupați în principal în Yucatán (Mexic). Fondatori ai unei civilizații precolumbiene (v. precolumbian) foarte evoluate, ce acoperea teritoriul actualelor state Mexic, Guatemala, Honduras și Belize, ale cărei origini urcă până în sec. 4 î. Hr. Se disting două mari perioade: Vechiul Imperiu (320-987) și Noul Imperiu (987-1697), care sunt urmarea unei perioade zisă „formativă” (sec. 4 î. Hr.-4. d. Hr.). Apogeul acestei civilizații a fost atins în sec. 7-9; principalele așezări: Chichén-Itza, Copan, Mayapán, Uxmal, Tikal. 2. Subst. (LINGV.) Limbă a populației maya (1), vorbită și astăzi de unii locuitori din pen. Yucatán. 3. Adj. Artă maya v. artă precolumbiană.

MᾹYᾹ2 (< fr.; cuv. sanscrit „iluzie”) subst. (În filozofia indiană) Forță miraculoasă; uneori, aparență înșelătoare, iluzie.

MᾹYᾹ (în brahmanism), zeiță creată de Vișnu, ca forță primordială feminină din care se naște lumea.

Intrare: Maya
Maya
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: maya (adj.)
maya1 (adj.) adjectiv invariabil
adjectiv invariabil (I9)
  • maya
Intrare: maya (filos.)
maya3 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F163)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maya
  • maya
plural
  • maya
genitiv-dativ singular
  • maya
  • mayei
plural
  • maya
vocativ singular
plural
Intrare: maya (s.f., persoană)
maya3 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F163)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maya
  • maya
plural
  • maya
genitiv-dativ singular
  • maya
  • mayei
plural
  • maya
vocativ singular
plural
Intrare: maya (s.m., persoană)
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maya
plural
  • maya
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mayaadjectiv invariabil

etimologie:

maya, mayasubstantiv feminin

  • 1. (numai) singular (În religia hindusă) Aparență înșelătoare care disimulează realitatea și provoacă ignoranță. DEX '09 DN
    • 1.1. Vălul mayei = aparență care ascunde ultima esență a lucrurilor sau nimicul. DN
etimologie:

maya, mayasubstantiv masculin invariabil
maya, mayasubstantiv feminin

  • 1. Nume al unei vechi populații indiene din America Centrală. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.