MAUS² v. mouse.

maus s [At: CARAGIALE, ap. ȘĂINEANU, D. U. / Pl: ~uri / E: ger Maus] Joc de cărți nedefinit mai îndeaproape.

MAUS², mausuri, s. n. Dispozitiv acționat manual, conectat la un computer, a cărui deplasare pe o suprafață antrenează deplasarea cursorului pe ecran. – Din engl. mouse.

MAUS s. n. Numele unui joc de cărți. Mai o excursie, mai un pocheraș ori un maus. C. PETRESCU, Î. II 244. Și petrecerea, întreruptă pentru o clipă, își urmă cursul mai departe: care jucau maus, care preferans. HOGAȘ, DR. II 68. – Pronunțat: ma-us.

MAUS s.n. Joc de cărți. [Pron. ma-us. / < germ. Maus].

MAUS² s. n. mic dispozitiv acționat manual, conectat la un computer, a cărui deplasare pe o suprafață antrenează deplasarea cursorului pe ecran. (< engl. mouse)

MAUS¹ s. n. joc de cărți. (< germ. Maus)

maus n. un fel de joc în cărți: apoi s’a învârtit un maus Car. [Origină necunoscută].

MOUSE, mouse-uri, s. n. Dispozitiv acționat manual, conectat la calculator, a cărui deplasare pe o suprafață antrenează deplasarea cursorului pe ecranul monitorului. [Pr.: maŭs] – Din engl. mouse.^[1]

maus (joc de cărți) (înv.) s. n., pl. mausuri (desp. mau-)

maus (joc de cărți) s. n., pl. mausuri (mau-)

maus s. n., pl. mausuri

mouse (dispozitiv) (engl.) [pron. maŭs] s. n., pl. mouse-uri [pron. maŭsurⁱ]

mouse (dispozitiv la computer) (angl.) [pron. maŭs] s. n., art. mouse-ul; pl. mouse-uri

maus (mausuri), s. n. – Un anumit joc de cărți. Germ. Maus (Candrea).

MOUSE [maus] (cuv. engl. „șoarece”) subst. Dispozitiv de intrare atașat unui calculator, prevăzut cu butoane și cu o bilă a cărei rotire determină, pe ecranul monitorului, mișcarea unui cursor, care fixează locul în care operatorul vrea să execute o comandă.

maus s.n. (înv.) numele unui joc de cărți.^[1]

MAUS subst. Numele unui joc de cărți. Apoi s-a învîrtit un maus. CARAGIALE, ap. ȘĂINEANU, D. U., cf. SĂGHINESCU, V. 60. Petrecerea, întreruptă pentru o clipă, își urmă cursul mai departe: care jucau maus, care preferans. HOGAȘ, DR. II, 68. Mai o excursie, mai un pocheraș ori un maus. C. PETRESCU, Î. II, 244. Gîndi cu ură la tot ce lăsase înapoi: bîrfelile și spionajul cucoanelor adunate la ceai și la maus. id. C. V. 10. În primul și al doilea salon, erau cîteva mese de maus, stos, șaizeci și șase. V. ROM. august 1 960, 55. – Pl.: mausuri. – Din. germ. Maus.