MATRONA lat. Matrona < mater „mamă”. Nume familiar la ruși, derivatele lui sînt aproape omonime cu unele toponime și cuvinte din limba romînă de altă origine. I. 1. Matrona f. (Ard). 2. Cu schimbarea p. fin.: Matrina f. (16 A III 54) și Matriana, dobr. (RI XI 207). 3. Scurtat: Matra, Tănase (Met 290); similitudini: masivul Matra. II. Cf. ucr. Moтрoнa, Moтpyния, Moтря < Matrona (Grinc). 1. Motriĭa fiica lui Șt. Tărîță (17 A II 290); Motrea f., mold. (Isp II¹; 17 A IV 112; RI XV 162; 16 A I 306, 541). 2. Motruna f., mold. (P¹⁴ fila 18; Dm; Băl I), cf. adj. motrun „posac”; Motronea, ard. (DR II 697). V. și Motru (Partea a II-a).