10 definiții pentru matostat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MATOSTÁT, matostate, s. n. Piatră semiprețioasă de culoare verde. [Pl. și: (înv.) matostaturi] – Din ngr. matostátis.

MATOSTÁT, matostate, s. n. Piatră semiprețioasă de culoare verde. [Pl. și: (înv.) matostaturi] – Din ngr. matostátis.

matostat sn [At: (a. 1728) BUL. COM. IST. IV, 63 / V: (reg) mătustat / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: ngr ματοστατης] Piatră semiprețioasă verde Vz jasp.

MATOSTÁT, matostaturi, s. n. Jasp. Ghiordane de diamant, rubin și matostat. C. PETRESCU, C. V. 79. Un lat brîu... semănat cu matostaturi. ODOBESCU, S. I 133. Era încinsă cu un colan de aur, ce se încheia cu mari paftale de matostat. NEGRUZZI, S. I 145. ◊ (În metafore și comparații) Vestita pădure... unde iarba e de smarald și frunzele de matostat. MACEDONSKI, O. M. 68.

MATOSTÁT ~e n. Rocă silicioasă compactă, de culoare roșie, verde sau negricioasă, folosită ca piatră semiprețioasă. /<ngr. matostátis

matostat n. jasp cu pete roșii ca sângele: paftale de aur și de matostat OD. [În îoc de ematostat (cf. sinonimul științific HEMATITĂ), printr’un intermediar grec modern].

matostát n., pl. urĭ și e (ngr. [e]matostátis, d. vgr. ῾aĭmatostagés, d. aima, sînge, și stagón, picătură. V. ematită). Cornalină. – În Serbia mardo-.

mătutat sn vz matostat


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

matostát (înv.) s. n., pl. matostáte

matostát s. n., pl. matostáte


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

matostát (matostáturi), s. n. – Cornalină. Ngr. ματοστάτης, în loc de αίματοστάτης (Tiktin).

Intrare: matostat
matostat1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • matostat
  • matostatul
  • matostatu‑
plural
  • matostate
  • matostatele
genitiv-dativ singular
  • matostat
  • matostatului
plural
  • matostate
  • matostatelor
vocativ singular
plural
matostat2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • matostat
  • matostatul
  • matostatu‑
plural
  • matostaturi
  • matostaturile
genitiv-dativ singular
  • matostat
  • matostatului
plural
  • matostaturi
  • matostaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

matostat

  • 1. Piatră semiprețioasă de culoare verde.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: jasp 4 exemple
    exemple
    • Ghiordane de diamant, rubin și matostat. C. PETRESCU, C. V. 79.
      surse: DLRLC
    • Un lat brîu... semănat cu matostaturi. ODOBESCU, S. I 133.
      surse: DLRLC
    • Era încinsă cu un colan de aur, ce se încheia cu mari paftale de matostat. NEGRUZZI, S. I 145.
      surse: DLRLC
    • metaforic în comparații Vestita pădure... unde iarba e de smarald și frunzele de matostat. MACEDONSKI, O. M. 68.
      surse: DLRLC

etimologie: