6 definiții pentru maselotieră


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MASELOTIÉRĂ, maselotiere, s. f. Parte superioară a lingotierei în care se formează maselota. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. masselottière.

MASELOTIÉRĂ, maselotiere, s. f. Parte superioară a lingotierei în care se formează maselota. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. masselottière.

maselotie sf [At: DN3 / P: ~ti-e~ / Pl: ~re / E: fr masselotière] Parte superioară a lingotierei în care se formează maselota.

MASELOTIÉRĂ s.f. Partea superioară a unei lingotiere, în care se formează maselota. [Pron. -ti-e-. / et. incertă].

MASELOTIÉRĂ s. f. partea superioară a unei lingotiere, în care se formează maselota. (< fr. masselottière)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!maselotiéră (-ti-e-) s. f., g.-d. art. maselotiérei; pl. maselotiére

maselotiéră s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. maselotiérei

Intrare: maselotieră
maselotieră substantiv feminin
  • silabație: -ti-e-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maselotie
  • maselotiera
plural
  • maselotiere
  • maselotierele
genitiv-dativ singular
  • maselotiere
  • maselotierei
plural
  • maselotiere
  • maselotierelor
vocativ singular
plural

maselotieră

  • 1. Parte superioară a lingotierei în care se formează maselota.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: