10 definiții pentru mascaron

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MASCARON, mascaroane, s. n. Element decorativ folosit în arhitectură, la obiecte de mobilier etc., care reprezintă un cap fantastic sau grotesc, lucrat de obicei în relief. – Din fr. mascaron.

MASCARON, mascaroane, s. n. Element decorativ folosit în arhitectură, la obiecte de mobilier etc., care reprezintă un cap fantastic sau grotesc, lucrat de obicei în relief. – Din fr. mascaron.

mascaron sn [At: COSTINESCU / Pl: ~oane / E: fr mascaron] Element decorativ de arhitectură care reprezintă un cap grotesc sau fantastic de om sau de animal.

MASCARON, mascaroane, s. n. Element decorativ sculptat, care reprezintă un cap fantastic sau grotesc de om sau de animal, folosit pentru a decora cheile de boltă, capitelurile, coloanele etc. – Pl. și: (m.) mascaroni.

MASCARON s.n. Element decorativ care înfățișează un cap fantastic sau grotesc de om sau de animal, folosit la împodobirea cheilor bolților, a capitelurilor etc. [Pl. -oane, (s.m.) -oni. / < fr. mascaron, cf. it. mascherone – mască mare].

MASCARON s. n. element decorativ, înfățișând un cap fantastic sau grotesc de om ori de animal, la împodobirea cheilor bolților, a capitelurilor, cremoanelor etc. (< fr. mascaron)

MASCARON mascaroane n. Ornament arhitectural care reprezintă o figură sau o mască fantastică ori grotescă. /<fr. mascaron

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mascaron s. n., pl. mascaroane

mascaron (arhit.) s. n., pl. mascaroane

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MASCARÓN s. n. Element decorativ de arhitectură care reprezintă un cap grotesc sau fantastic de om sau de animal. Cf. COSTINESCU, ALEXI, W., DM, DN. - Pl.: mascaroane. – Din fr. mascaron.

Intrare: mascaron
mascaron1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mascaron
  • mascaronul
  • mascaronu‑
plural
  • mascaroane
  • mascaroanele
genitiv-dativ singular
  • mascaron
  • mascaronului
plural
  • mascaroane
  • mascaroanelor
vocativ singular
plural
mascaron2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mascaron
  • mascaronul
  • mascaronu‑
plural
  • mascaroni
  • mascaronii
genitiv-dativ singular
  • mascaron
  • mascaronului
plural
  • mascaroni
  • mascaronilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mascaron, mascaroanesubstantiv neutru

  • 1. Element decorativ folosit în arhitectură, la obiecte de mobilier etc., care reprezintă un cap fantastic sau grotesc, lucrat de obicei în relief. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.