2 intrări
16 definiții
din care- explicative (10)
- morfologice (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MARUFLA, maruflez, vb. I. Tranz. A lipi cu maruflu. – Din fr. maroufler.
MARUFLA, maruflez, vb. I. Tranz. A lipi cu maruflu. – Din fr. maroufler.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
marufla vt [At: DEX-S / Pzi: ~lez / E: fr maroufler] A lipi cu maruflu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARUFLA vb. tr. a lipi un material flexibil, o pânză pictată pe un suport rigid cu maruflu. (< fr. maroufler)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MARUFLĂ s. f. v. maruflu.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARUFLĂ s. f. v. maruflu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MARUFLU s. n. Clei special pentru maruflaj. [Var.: maruflă s. f.] – Din fr. maroufle.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARUFLU s. n. Clei special pentru maruflaj. [Var.: maruflă s. f.] – Din fr. maroufle.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
maruflă sf vz maruflu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
maruflu sn [At: DN3 / V: ~lă sf / Pl: ~ri / E: fr maroufle] Clei special pentru maruflaj (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARUFLĂ s.f. v. maruflu.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARUFLU s.n. Clei special pentru lipirea pînzelor pictate. [Var. maruflă s.f. / < fr. maroufle].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARUFLU s. n. clei special, de origine organică sau sintetică, extras din semințele de secară, adeziv foarte puternic. (< fr. maroufle)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
marufla (a ~) (desp. -ru-fla) vb., ind. prez. 1 sg. maruflez, 3 maruflează; conj. prez. 1 sg. să maruflez, 3 să marufleze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*marufla (a ~) (-ru-fla) vb., ind. prez. 3 maruflează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
marufla vb., ind. prez. 1 sg. maruflez, 3 sg. și pl. maruflează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
maruflu (desp. -ru-flu) s. n., art. maruflul
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
maruflu (-ru-flu) s. n., art. maruflul
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
maruflu s. n. (sil. -flu), art. maruflul[1]
- Var. maruflă — LauraGellner
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
- silabație: ma-ru-flu
substantiv neutru (N40) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
marufla, maruflezverb
- 1. A lipi cu maruflu. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- maroufler DEX '09 DEX '98 MDN '00
maruflusubstantiv neutru
- 1. Clei special pentru maruflaj. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- maroufle DEX '09 DEX '98 DN