2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

marmorie sfs [At: PONTBRIANT, D. / E: marmoră + -ie] (Îvr) Meserie a mărmurarului.

MARMORÍU, -ÍE, marmorii, adj. (Rar) Marmoreean. – Marmoră + suf. -iu.

marmoriu, ~ie a [At: EMINESCU, N. 77 / Pl: ~ii / E: marmoră + -iu] (Nob) Marmorean (3).

MARMORÍU, -ÍE, marmorii, adj. (Rar) Marmorean. – Marmoră + suf. -iu.

MARMORÍU, -ÍE, marmorii, adj. (Rar) Marmorean. Paloarea cea liniștită și marmorie a feței contrasta cu părul în dezordine. EMINESCU, N. 77. – Variantă: (popular) mărmoríu, -ie adj.

MĂRMORÍU, -ÍE adj. v. marmoriu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

marmoriu (rar) adj. m., f. marmorie; pl. m. și f. marmorii

marmoríu adj. m., f. marmoríe; pl. m. și f. marmoríi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MARMORIE s. f. (Învechit, rar) Meseria, meșteșugul mărmurarului. Cf. PONTBRIANT, D. - Marmoră + suf. -ie.

MARMORÍU, -ÍE adj. (Neobișnuit) Marmorean (2). Paloarea cea liniștită și marmorie a feței contrasta cu părul în dezordine. EMINESCU, N. 77. - Pl. : marmorii.Marmoră + suf. -iu.

Intrare: marmorie
marmorie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: marmoriu
marmoriu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marmoriu
  • marmoriul
  • marmoriu‑
  • marmorie
  • marmoria
plural
  • marmorii
  • marmoriii
  • marmorii
  • marmoriile
genitiv-dativ singular
  • marmoriu
  • marmoriului
  • marmorii
  • marmoriei
plural
  • marmorii
  • marmoriilor
  • marmorii
  • marmoriilor
vocativ singular
plural
mărmoriu adjectiv
adjectiv (A108)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărmoriu
  • mărmoriul
  • mărmorie
  • mărmoria
plural
  • mărmorii
  • mărmoriii
  • mărmorii
  • mărmoriile
genitiv-dativ singular
  • mărmoriu
  • mărmoriului
  • mărmorii
  • mărmoriei
plural
  • mărmorii
  • mărmoriilor
  • mărmorii
  • mărmoriilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

marmoriu, marmorieadjectiv

  • 1. rar Marmoreean. DEX '09 DLRLC
    sinonime: marmoreean
    • format_quote Paloarea cea liniștită și marmorie a feței contrasta cu părul în dezordine. EMINESCU, N. 77. DLRLC
etimologie:
  • Marmoră + sufix -iu. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.