11 definiții pentru margrafiat margraviat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

margrafiat sn [At: ALEXI, W. / P: ~fi-at / V: ~avi~ / E: fr margraviat] 1 Domeniu al unui margraf. 2 Demnitate de margraf.

MARGRAFIÁT, margrafiate, s. n. 1. Domeniu al unui margraf. 2. Demnitatea de margraf. [Pr.: -fi-at.Var.: margraviát s. n.] – Din fr. margraviat. Cf. marcgraf.

MARGRAFIÁT, margrafiate, s. n. 1. Domeniu al unui margraf. 2. Demnitatea de margraf. [Pr.: -fi-at.Var.: margraviát s. n.] – Din fr. margraviat. Cf. marcgraf.

MARGRAFIÁT s.n. Demnitate, domeniul unui margraf. [Pron. -fi-at, var. margraviat s.n. / cf. fr. margrafiat, it. margraviato].

MARGRAFIÁT s. n. demnitate de margraf; domeniu al unui margraf. (< fr. margraviat)

MARGRAVIÁT s. n. v. margrafiat.

MARGRAVIÁT s. n. v. margrafiat.

MARGRAVIÁT s.n. v. margrafiat.

*margraviát n., pl. e (fr. -viat). Demnitatea și provincia unuĭ margrav.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

margrafiát (-fi-at) s. n., pl. margrafiáte

margrafiát s. n. (sil. -fi-at), pl. margrafiáte[1]

  1. Var. margraviat LauraGellner

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MARGRAVIÁT s. (IST.) marchizat.[1]

  1. Var. margrafiat LauraGellner

MARGRAVIAT s. (IST.) marchizat.

Intrare: margrafiat
margrafiat substantiv neutru
  • silabație: -fi-at
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • margrafiat
  • margrafiatul
  • margrafiatu‑
plural
  • margrafiate
  • margrafiatele
genitiv-dativ singular
  • margrafiat
  • margrafiatului
plural
  • margrafiate
  • margrafiatelor
vocativ singular
plural
margraviat substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • margraviat
  • margraviatul
  • margraviatu‑
plural
  • margraviate
  • margraviatele
genitiv-dativ singular
  • margraviat
  • margraviatului
plural
  • margraviate
  • margraviatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)