opțiuni
  • info
15 definiții pentru mardeală

Explicative DEX

MARDEALĂ, mardeli, s. f. (Arg.) Bătaie (zdravănă). – Mardi + suf. -eală.

MARDEALĂ, mardeli, s. f. (Arg.) Bătaie (zdravănă). – Mardi + suf. -eală.

mardeală sf [At: BARONZI, L. 151 / V: măr~ / Pl: ~eli / E: mardi + -eală] (Arg) 1-2 Bătaie (zdravănă).

MARDEALĂ, mardeli, s. f. (Argou) Bătaie zdravănă.

MARDEALĂ ~eli f. pop. Bătaie zdravănă; chelfăneală. /a mardi + suf. ~eală

mardeálă f., pl. elĭ. Vulg. Trînteală, bătaĭe: a mînca mardeală la alegerĭ.

mărdeală sf vz mardeală

Ortografice DOOM

mardeală (arg.) s. f., g.-d. art. mardelii; pl. mardeli

mardeală (arg.) s. f., g.-d. art. mardelii; pl. mardeli

mardeală s. f., g.-d. art. mardelii; pl. mardeli

Argou

a încasa o bătaie / o mardeală / o papară expr. a fi bătut (de cineva).

Sinonime

MARDEALĂ s. v. bătaie.

mardeală s.f. (constr. cu vb. ca „a da”, „a mânca”, „a primi”, „a trage”; fam.) v. Bătaie. Corecție.

mardeală s. v. BĂTAIE.

Tezaur

MARDEÁLĂ s. f. (Argotic) Bătaie (zdravănă). Cf. BARONZI, L. 151, DR. XI, 143, BL II, 168, VI, 147, BUL. FIL. IV, 135, 182. Îndărăt nu mai putem da, că intrăm noi la fabrica de mardeală. Am patru copii și n-aș vrea să-i las orfani. BENIUC, M. C. I, 282. - Pl.: mardeli. – Și: mărdeálă s. f. BARONZI, 151. – Mardi + suf. -eală.

MĂRDEÁLĂ s. f. v. mardeală.

Intrare: mardeală
mardeală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mardeală
  • mardeala
plural
  • mardeli
  • mardelile
genitiv-dativ singular
  • mardeli
  • mardelii
plural
  • mardeli
  • mardelilor
vocativ singular —
plural —
mărdeală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mardeală, mardelisubstantiv feminin

etimologie:
  • Mardi + -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.