2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MARCOTÁRE, marcotări, s. f. Acțiunea de a marcota și rezultatul ei. – V. marcota.

MARCOTÁRE, marcotări, s. f. Acțiunea de a marcota și rezultatul ei. – V. marcota.

marcotare sf [At: DEX / Pl: ~tări / E: marcota] Realizare a operației de marcotaj.

MARCOTÁRE s.f. Acțiunea de a marcota și rezultatul ei; marcotaj. [< marcota].

MARCOTÁ, marcotez, vb. I. Tranz. A înmulți o plantă prin marcotaj. – Din fr. marcotter.

MARCOTÁ, marcotez, vb. I. Tranz. A înmulți o plantă prin marcotaj. – Din fr. marcotter.

marcota vt [At: ALR I, 1813/510 / Pzi: ~tez / E: fr marcotter] (Rar) A face operația de marcotaj Vz butăși.

MARCOTÁ vb. I. tr. A culca și a acoperi cu pământ tulpinile plantelor pentru a le face să prindă rădăcină. [< fr. marcotter].

MARCOTÁ vb. tr. a culca și a acoperi cu pământ tulpinile plantelor pentru a le face să prindă rădăcini; a face operația de marcotaj. (< fr. marcotter)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

marcotáre s. f., g.-d. art. marcotắrii; pl. marcotắri

marcotáre s. f., g.-d. art. marcotării; pl. marcotări

marcotá (a ~) vb., ind. prez. 3 marcoteáză

marcotá vb., ind. prez. 1 sg. marcotéz, 3 sg. și pl. marcoteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: marcotare
marcotare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marcotare
  • marcotarea
plural
  • marcotări
  • marcotările
genitiv-dativ singular
  • marcotări
  • marcotării
plural
  • marcotări
  • marcotărilor
vocativ singular
plural
Intrare: marcota
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • marcota
  • marcotare
  • marcotat
  • marcotatu‑
  • marcotând
  • marcotându‑
singular plural
  • marcotea
  • marcotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • marcotez
(să)
  • marcotez
  • marcotam
  • marcotai
  • marcotasem
a II-a (tu)
  • marcotezi
(să)
  • marcotezi
  • marcotai
  • marcotași
  • marcotaseși
a III-a (el, ea)
  • marcotea
(să)
  • marcoteze
  • marcota
  • marcotă
  • marcotase
plural I (noi)
  • marcotăm
(să)
  • marcotăm
  • marcotam
  • marcotarăm
  • marcotaserăm
  • marcotasem
a II-a (voi)
  • marcotați
(să)
  • marcotați
  • marcotați
  • marcotarăți
  • marcotaserăți
  • marcotaseți
a III-a (ei, ele)
  • marcotea
(să)
  • marcoteze
  • marcotau
  • marcota
  • marcotaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

marcotare

  • 1. Acțiunea de a marcota și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: marcotaj

etimologie:

  • vezi marcota
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

marcota

  • 1. A înmulți o plantă prin marcotaj.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: