7 definiții pentru manilovism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MANILOVÍSM s. n. Atitudine pasivă, placidă față de realitate, dominată de sentimentalism și de visare deșartă. - De la n. pr. rus. Manilov (personaj creat de Gogol).

MANILOVÍSM s. n. Atitudine pasivă față de realitate, dominată de sentimentalism și de visare deșartă. – Manilov (n. pr.) + suf. -ism (după rus. manilovșcina).

MANILOVÍSM s. n. Atitudine pasivă față de realitate, dominată de sentimentalism și de visare deșartă. – Manilov (n. pr.) + suf. -ism (după rus. manilovșcina).

manilovism sn [At: DLR / Pl: ~e / E: Manilov + -ism] (Rar) Atitudine pasivă, placidă față de realitate, dominată de sentimentalism și de visare deșartă, ca a unui personaj creat de Gogol.

MANILOVÍSM s.n. Visare deșartă, atitudine pasivă, placidă față de realitate. [< Manilov – eroul lui Gogol din „Suflete moarte” + -ism, după rus. manilovșcina].

MANILOVÍSM s. n. atitudine pasivă, placidă față de realitate, care duce la o viață deșartă. (după rus. manilovșcina)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: manilovism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • manilovism
  • manilovismul
  • manilovismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • manilovism
  • manilovismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

manilovism

  • 1. Atitudine pasivă față de realitate, dominată de sentimentalism și de visare deșartă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • nume propriu Manilov + sufix -ism (după limba rusă manilovșcina).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN