Definiția cu ID-ul 684535:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mangîr m. (turc. manghyr). Vechĭ. Munt. Cea maĭ mică monedă turcească de aramă, un sfert de accea. A da mangîru cel de apoĭ, a da ortu popiĭ, a muri. Pl. Banĭ, parale: a cere mangîrĭ. V. lețcaĭe, obol.