7 definiții pentru mandibular


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MANDIBULÁR, -Ă, mandibulari, -e, adj. Referitor la mandibulă, de mandibulă. – Din fr. mandibulaire.

MANDIBULÁR, -Ă, mandibulari, -e, adj. Referitor la mandibulă, de mandibulă. – Din fr. mandibulaire.

mandibular, ~ă a [At: DLR / Pl: ~i, ~e / E: fr mandibulaire] 1 Care se referă la mandibulă. 2 Care ține de mandibulă.

MANDIBULÁR, -Ă adj. Al mandibulei. [Cf. fr. mandibulaire].

MANDIBULÁR, -Ă adj. al mandibulei. (< fr. mandibulaire)

MANDIBULÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de mandibulă; propriu mandibulei. /<fr. man- dibulaire


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*mandibulár adj. m., pl. mandibulári; f. mandibuláră, pl. mandibuláre

mandibulár adj. m., pl. mandibulári; f. sg. mandibuláră, pl. mandibuláre

Intrare: mandibular
mandibular adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mandibular
  • mandibularul
  • mandibularu‑
  • mandibula
  • mandibulara
plural
  • mandibulari
  • mandibularii
  • mandibulare
  • mandibularele
genitiv-dativ singular
  • mandibular
  • mandibularului
  • mandibulare
  • mandibularei
plural
  • mandibulari
  • mandibularilor
  • mandibulare
  • mandibularelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mandibular

  • 1. Referitor la mandibulă, de mandibulă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: