opțiuni
  • info

2 intrări

9 definiții

Explicative DEX

MANȘONARE, manșonări, s. f. Acțiunea de a manșona. – V. manșona.

manșonare sf [At: DEX-S / Pl: ~nări / E: manșona] Îmbinare printr-un manșon (2).

MANȘONARE, manșonări, s. f. (Tehn.) Acțiunea de a manșona. – V. manșona.

MANȘONARE s.f. (Tehn.) Îmbinare cu o mufă sau cu un manșon (2). [După fr. manchonnage].

MANȘONA, manșonez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A îmbina două țevi, bare etc. printr-un manșon (2). – Din fr. manchonner.

MANȘONA, manșonez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A îmbina două țevi, bare etc. printr-un manșon (2). – Din fr. manchonner.

manșona vt [At: DEX-S / Pzi: ~nez / E: fr manchonner] (Teh) A îmbina două țevi, bare etc. printr-un manșon (2).

MANȘONA vb. tr. a îmbina două țevi, bare etc. cu o mufă sau un manșon (2). (< fr. manchonner)

Ortografice DOOM

manșonare s. f., pl. manșonări

manșona vb., ind. prez. 1 sg. manșonez, 3 sg. și pl. manșonează

Intrare: manșonare
manșonare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • manșonare
  • manșonarea
plural
  • manșonări
  • manșonările
genitiv-dativ singular
  • manșonări
  • manșonării
plural
  • manșonări
  • manșonărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: manșona
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • manșona
  • manșonare
  • manșonat
  • manșonatu‑
  • manșonând
  • manșonându‑
 singular plural
  • manșonează
  • manșonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • manșonez
 (să)
  • manșonez
  • manșonam
  • manșonai
  • manșonasem
a II-a (tu)
  • manșonezi
 (să)
  • manșonezi
  • manșonai
  • manșonași
  • manșonaseși
a III-a (el, ea)
  • manșonează
 (să)
  • manșoneze
  • manșona
  • manșonă
  • manșonase
plural I (noi)
  • manșonăm
 (să)
  • manșonăm
  • manșonam
  • manșonarăm
  • manșonaserăm
  • manșonasem
a II-a (voi)
  • manșonați
 (să)
  • manșonați
  • manșonați
  • manșonarăți
  • manșonaserăți
  • manșonaseți
a III-a (ei, ele)
  • manșonează
 (să)
  • manșoneze
  • manșonau
  • manșonară
  • manșonaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

manșonare, manșonărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a manșona. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi manșona DEX '98 DEX '09

manșona, manșonezverb

  • 1. tehnică A îmbina două țevi, bare etc. printr-un manșon. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.