Definiția cu ID-ul 960716:

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MAMANT gr. Mαμάντος. De acest nume poate fi legat Manta, cf. gr. Mάντος cu derivatele lui, iar nu, cum crede Buturas (p. 144), exclusiv de Diamant; acesta va fi contribuit, pe aria l. grecești, la formația lui Manta, nume obișnuit la greci și bulgari (Weig) ca și la romîni. 1. Mamant, Dimitriu, act. 2. Cu afer.: Mant/u Costea hagi (Î Div); -ul (Bih; Bîr); -ea, ard. (Paș); Mîntulescu. 3. Mánta, ard., 1216 (11-13 C I 119); Banul Manta, căpitanul lui Mihai Viteazul. 4. Mánta f., sora jup. Manta; soție: Stanca Mîntuleasa (Ins 324). 5. Mantie, -ea, -escu, act.; Mantie boier (17 A IV 52). 6. Mintea (17 B III 167). 7. Măntul, Glig., 1718 (BCI IV 208); -e (Ard II 172); Măntei (ib 207).