malar sf, a [At: CADE / Pl: ~e / E: fr malaire] 1-2 (Șîs os ~) (Fiecare dintre cele două oase ale craniului) care sunt situate în părțile laterale ale feței, dedesubtul orbitelor.

MALAR, malare, s. n. Os al craniului situat în partea laterală a feței, dedesubtul orbitei.

MALAR adj., s.n. (Os al feței) așezat lateral dedesubtul orbitei. [< fr. malaire, cf. lat. mala – obraz].

MALAR adj., s. n. (os al feței) așezat lateral, dedesubtul orbitei. (< fr. malaire)

MALAR ~e n. Fiecare dintre cele două oase ale craniului situate dedesubtul orbitelor. /<fr. malaire

malăr sm vz maler

maler sm [At: (a. 1829) IORGA, S. D. XIII, 110 / V: ~lăr, moalăr, molăr / Pl: ~i / E: ger Maler] 1 (Gms; Ban; Trs) Pictor de icoane. 2 (Reg) Zugrav. 3 (Imp) Fotograf.

moalăr sm vz maler

molăr sm vz maler

!malar¹ adj. m. (+ s. n.: os ~); f. malară (erupție ~), pl. malare

malar² s. n., pl. malare

malar² s. n., pl. malare

!malar¹ (os ~) adj. m.; pl. f. malare

malar adj. n., s. n., pl. malare

maler, maleri, s.m. (reg.) pictor (de icoane).

MÄLAREN [mélarən] (MÄLAR), lac tectono-glaciar în SE Suediei; 1,14 mii km²; ad. max.: 64 km. Legat prin canale cu M. Baltică și prin râul Eskilstuna cu L. Hjälmaren. Pe malul său se află orașul Stockholm. Are peste 1.260 de insule.

MALÁR adj. (În sintagma) Os malar (și substantivat, n.) = fiecare dintre cele două oase ale craniului, situate în părțile laterale ale feței, dedesubtul orbitelor. – Cf. CADE, DM. - Pl.: malare. – Din fr. malaire.

MÁLĂR s. m. v. maler.

MÁLER s. m. (Germanism în Ban., Transilv.) Pictor (de icoane). Vasilie Theodorovici malăr (a. 1828). IORGA, S. P. XIII, 110. „Malerul” de lemn fu sasul Martin, id. ib. XII, XXII, cf. ALR II 6477/36. ♦ Zugrav (Șieu Măgheruș-Bistrița). MAT. DIALECT, I, 285. ♦ (Impropriu) Fotograf. Com. din TIMIȘOARA. - Pl.: maleri. – Și: málăr, moálăr (L. COSTIN, GR. BĂN. 138), mólăr (ALR II 6477/260) s. m. – Din germ. Maler.