MAHONĂ, mahone, s. f. Nume dat unor vase sau unor ambarcațiuni (cu fundul plat) folosite la transportul mărfurilor, la încărcarea și descărcarea navelor, la pescuit etc. [Var.: mahoană s. f.] – Din fr. mahonne.

mahonă sf [At: (a. 1715), ap. TDRG / V: ~oană, ~hună, magună, măgună / Pl: ~e / E: tc maguna, fr mahonne] Ambarcațiune cu fundul plat folosită la transportul mărfurilor, la încărcarea și descărcarea navelor, la pescuit etc.

MAHONĂ, mahone, s. f. Nume dat unor vase sau unor ambarcații (cu fundul plat) folosite la transportul mărfurilor, la încărcarea și descărcarea navelor, la pescuit etc. [Var.: mahoană s. f.] – Din fr. mahonne.

MAHONĂ s.f. Barcă cu vîsle, de dimensiuni mari, cu fundul lat, folosită în porturi la transportarea încărcăturii de pe nave. [< fr. mahonne, cf. sp. mahona < ar. ma’on – vas].

MAHONĂ s. f. șaland (2) fără propulsie proprie, folosit în porturi la transportarea încărcăturii de pe nave. (< fr. mahonne)

MAHONĂ ~e f. Ambarcație (cu fundul plat) folosită la transportul mărfurilor, la pescuit. /<fr. mahonne

magună sf vz mahonă

mahoană sf vz mahonă

mahună sf vz mahonă

măgună sf vz mahonă

magúnă, V. mahună.

mahoánă, -ónă, -únă și (maĭ vechĭ) -gúnă f., pl. e (turc. maguna, mavuna, mauna, d. ar. ma’ón, bastiment de transport; ngr. maúna, maóna, sp. mahona, fr. mahonne). Dobr. Barcaz, corăbioară saŭ vaporaș de adus marfă de la bastimente acolo unde acestea nu se pot apropia de malu măriĭ: vaporu se strecoară pe lîngă șiru de mahoane (ChN. I, 52 și 144). V. galion.

mahúnă, V. mahoană.

mahonă (ambarcațiune) s. f., g.-d. art. mahonei; pl. mahone

mahonă s. f., g.-d. art. mahonei; pl. mahone

mahonă s. f., g.-d. art. mahonei; pl. mahone

MAHÓNĂ s. f. Nume dat unor vase sau unor ambarcații, folosite la transportul mărfurilor, la încărcarea și descărcarea navelor, la pescuit etc. Trei magune mari din care aruncă cumbarale (a. 1715). ap. TDRG. Barcaze am două, cu totul trei mahoane. DAVIDOGLU, O. 30. Pe Dunăre era un du-te-vino neîntrerupt de mahoane, de barcazuri, de istamboale, de corăbii de tot soiul. CAMIL PETRESCU, O. III, 128, cf. 107. Printre aceste vase... alunecau greoaie mahoane negre, bărci, șalupe. TUDORAN, P. 340. Ivan Maximovici s-a ținut de cuvînt, pregătind pentru băieți mahoana părăsită pe plajă. V. ROM. februarie 1956, 70. 4 mahune și 5 bărci. SCÎNTEIA, 1964, nr. 6215. - Pl.: mahoane. – Și: mahoánă, mahúnă, magúnă, măgúnă (DDRF) s. f. – Din fr. mahonne. – Pentru formele cu -g-, cf. tc. m a g u n a.

MAGÚNĂ s. f. v. mahonă.

MAHOANĂ s. f. v. mahonă.

MAHUNĂ s. f. v. mahonă.

MĂGUNĂ s. f. v. mahonă.