10 definiții pentru mahalagiță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAHALAGÍȚĂ, mahalagițe, s. f. (Rar) Mahalagioaică. – Mahalagiu + suf. -iță.

MAHALAGÍȚĂ, mahalagițe, s. f. (Rar) Mahalagioaică. – Mahalagiu + suf. -iță.

mahalagiță sf [At: KOGĂLNICEANU, în PR. DRAM. 426 / Pl: ~e / E: mahalagiu + -iță] Mahalagioaică (1).

MAHALAGÍȚĂ, mahalagițe, s. f. (Mold.) Mahalagioaică.

MAHALAGÍȚĂ ~e f. 1) Femeie care locuiește într-o mahala; mahalagioaică. 2) peior. Femei cu apucături vulgare, care se ceartă și bârfește. /mahalagiu + suf. ~iță

MAHALAGIȚĂ s.f. (Mold.) Vecină (de mahala). Mumă-mea închide ochii unii mahalagiți a ei. B 1779, 45v; cf. B 1779, 39r, 64v. Etimologie: mahalagiu + suf. -iță. Cf. m e g i e ș i ț ă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mahalagíță (rar) s. f., g.-d. art. mahalagíței; pl. mahalagíțe

mahalagíță s. f., g.-d. art. mahalagíței; pl. mahalagíțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MAHALAGIȚĂ s. mahalagioaică, (peior.) țață.


Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MAHALAGÍȚĂ s. f. Mahalagioaică. A ! cucoană mahalagiță, dă-mi voie (îi sărută mîna). KOGĂLNICEANU, în PR. DRAM. 426. Multora li se va părea deșănțată această comparație între trufașii gentilomi ai Veronei și între niște mahalagițe din București. GHEREA, ST. CR. I, 22. Izvorul tuturor traducerilor pe care în Moldova le reprezentau scriitorii și mahalagițele lui Asachi. REV. NOUĂ, III, 205. La jumătate de cale, Mi-a ieșit înainte... Toate lingurărițele, Toate mahalagițele, Toate fruntărițele. PĂSCULESCU, P. 126. Grădina unei mahalagițe bogate. ALR I 376/508, cf. 376/510. – Pl.: mahalagițe.Mahalagiu + suf. -iță.

Intrare: mahalagiță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mahalagiță
  • mahalagița
plural
  • mahalagițe
  • mahalagițele
genitiv-dativ singular
  • mahalagițe
  • mahalagiței
plural
  • mahalagițe
  • mahalagițelor
vocativ singular
  • mahalagiță
  • mahalagițo
plural
  • mahalagițelor

mahalagiță

etimologie:

  • Mahalagiu + sufix -iță.
    surse: DEX '98 DEX '09