MAGHERUL < gr. Mάγειρος „bucătar”. (Syn 1 IX). 1. Mágherul, Evfrosin (Dos. 11 sept), și Magheru, Gh., general, accentul pe e este necorect. 2. Mágher, Gh., olt. (AO IV 111); Măgheraș (Ard); Magherești s. 3. Măgher (Hur); -iu, I. (Gorj 394 – 5); -ița t. (Mus); Măghirescu. 4. Măgheariul, P., olt. (Sur VI). 5. Prob. Maghiritești (Sd XXII). 6. Magheríu act. (Jiul ard).