madrepor sm [At: C. PETRESCU, Î. II, 48 / V: (înv) ~ă sf / Pl: ~i / E: fr madrépore] 1 (Lpl) Gen de corali cu schelet calcaros, bine dezvoltat și ramificat, care trăiesc în colonii mari în mările calde (Madrepora). 2 Coral care aparține genului madreporelor (1).

MADREPOR, madrepori, s. m. Animal marin din clasa coralierilor, cu scheletul calcaros foarte dezvoltat; trăiește în colonii mari în mările calde, formînd recife sau atoli. Arborii ninși ca giganți madrepori albi. C. PETRESCU, Î. II 48.

MADREPOR ~i m. 1) la pl. Ordin de animale celenterate cu schelet calcaros bine dezvoltat și ramificat, care trăiesc în colonii mari în mările calde (reprezentant: coralul). 2) Animal din acest ordin. /<fr. madrépore

*madrepór m. (fr. madrepore, masc., d. it. madrépora). Zool. Gen de polipĭ agregațĭ, grămădire de celule calcaroase care comunică între ele și cresc așa în cît ajung să formeze băncĭ, recifĭ și insule, cum se vede pe la tropicele Oceaniiĭ, pe coasta Calvadosuluĭ (Francia) și aĭurea.

madreporă sf vz madrepor

MADREPORI s.m.pl. Ordin de celenterate cu schelet calcaros, care trăiesc în colonii în mările Sudului, formînd recife sau atoli; (la sg.) animal din acest ordin. [< fr. madrépores, sg. madrepor].

MADREPORI s. m. pl. ordin de celenterate cu schelet calcaros, care trăiesc în colonii în mările tropicale, formând recife sau atoli. (< fr. madrépores)

madrepor (desp. ma-dre-) s. m., pl. madrepori

madrepor (ma-dre-) s. m., pl. madrepori

madrepor s. m. (sil. -dre-), pl. madrepori

MADREPOR s. (ZOOL.) madreporar. (~ul este un celenterat.)

MADREPOR s. m. (La pl.) Gen de corali cu schelet calcaros bine dezvoltat și ramificat (Madrepora) ; (și la sg.) coral care aparține acestui gen. Arborii ninși ca giganți madrepori albi. C. PETRESCU, Î. II, 48. ◊ F i g. Prin ferestrele pe care soarele proiectează iarna madrepori de promoroacă, clipele picură perle sfărîmate. V. ROM. noiembrie 1962, 92. - Pl.: madrepori. – Și: (învechit) madrepóră s. f. COSTINESCU, BARCIANU. – Din fr. madrépore.

MADREPORĂ s. f. v. madrepor.