8 definiții pentru macromoleculă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

macromolecu sf [At: DLR / Pl: -le / E: fr macromolécule, rs макромолекула] Moleculă alcătuită dintr-un mare număr de atomi, legați între ei prin co valențe.

MACROMOLECÚLĂ, macromolecule, s. f. Moleculă compusă dintr-un număr mare de atomi. – Din fr. macromolécule, rus. makromolekula.

MACROMOLECÚLĂ, macromolecule, s. f. Moleculă compusă dintr-un număr mare de atomi. – Din fr. macromolécule, rus. makromolekula.

MACROMOLECÚLĂ, macromolecule, s. f. Moleculă compusă dintr-un mare număr (sute, mii) de atomi.

MACROMOLECÚLĂ s.f. Moleculă cu un foarte mare număr de atomi. [Cf. fr. macromolécule, rus. makromolekula].

MACROMOLECÚLĂ s. f. moleculă de dimensiuni mari, cu un foarte mare număr de atomi. (< fr. macromolécule)

MACROMOLECÚLĂ ~e f. Moleculă alcătuită dintr-un număr foarte mare de atomi. /<fr. macromolécule, rus. makromolekula


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

macromolecúlă (ma-cro-) s. f., g.-d. art. macromolecúlei; pl. macromolecúle

macromolecúlă s. f. (sil. -cro-) moleculă

Intrare: macromoleculă
macromoleculă substantiv feminin
  • silabație: -cro-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • macromolecu
  • macromolecula
plural
  • macromolecule
  • macromoleculele
genitiv-dativ singular
  • macromolecule
  • macromoleculei
plural
  • macromolecule
  • macromoleculelor
vocativ singular
plural