2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MACRODONTÍE s.f. (Biol.) Dezvoltare excesivă a dinților; megalodontie. [Gen. -iei. / < fr. macrodontie, cf. gr. makros – mare, odous – dinte].

MACRODONTÍE s. f. dezvoltare excesivă a dinților. (< fr. macrodontie)

macrodonție sf [At: DN3 / Pl: (rar) ~ii / E: fr macrodontie] (Blg) Dezvoltare excesivă a dinților.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

macrodonțíe s. f., g.-d. art. macrodonțíei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MACR-, v. MACRO-.~acant (v. -acant), adj., cu spini mari; ~andru (v. -andru), adj., cu stamine lungi; ~odont (v. -odont), adj., care are dinți mari; ~odontie (v. -odontie), s. f., dezvoltare exagerată a dinților; ~opie (v. -opie), s. f., macropsie*; ~opsie (v. -opsie), s. f., tulburare a văzului, constînd în impresia de mărire a obiectelor; sin. macropie; ~otie (v. -otie), s. f., mărire exagerată congenitală a pavilionului auricular.

Intrare: macrodontie
macrodontie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • macrodontie
  • macrodontia
plural
genitiv-dativ singular
  • macrodontii
  • macrodontiei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: macrodonție
macrodonție substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • macrodonție
  • macrodonția
plural
genitiv-dativ singular
  • macrodonții
  • macrodonției
plural
vocativ singular
plural