5 definiții pentru maar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

maar sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: eg maar, fr maar] (Glg) Crater de dimensiuni relativ mici, mărginit de un val alcătuit din tufuri vulcanice sau din material care nu e de origine magnetică.

MAÁR s.n. (Geol.) Depresiune rotundă, asemănătoare unui crater de dimensiuni relativ mici, mărginită de un val alcătuit din tufuri vulcanice sau din material care nu este de origine magmatică. [< engl. maar, fr. maar].

MAÁR s. n. depresiune rotundă, ca un crater de dimensiuni relativ mici, mărginită de un val din tufuri vulcanice sau din material care nu este de origine magmatică. (< engl. maar)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

maar, (engl. = maar) formă de relief depresionară cu aspect de pâlnie, produsă prin decomprimarea și eliberarea unui volum de gaze, fără aport de magmă; m. găzduiește de regulă un lac în jurul căruia se poate recunoaște un „val” circular format prin acumularea materialului rezultat din explozie (dar care nu este de origine magmatică). Asemenea structuri sunt frecvente în reg. Eifel (Germania), în Uganda și în sud-vestul S.U.A.

Intrare: maar
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maar
  • maarul
  • maaru‑
plural
  • maaruri
  • maarurile
genitiv-dativ singular
  • maar
  • maarului
plural
  • maaruri
  • maarurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)