7 definiții pentru măscărie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂSCĂRÍE, măscării, s. f. (Înv.) Măscăriciune. – Măscări + suf. -ie.

măscărie sf [At: VARLAAM, C. 407 / Pl: ~ii / E: măscări1 + -ie] (Înv) 1-2 Măscăriciune (1-2).

MĂSCĂRÍE, măscării, s. f. Măscăriciune. – Măscări + suf. -ie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

măscăríe (înv.) s. f., art. măscăría, g.-d. art. măscăríei; pl. măscăríi, art. măscăríile

măscăríe s. f., art. măscăría, g.-d. art. măscăríei; pl. măscăríi, art. măscăríile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MĂSCĂRÍE s. v. bufonerie, caraghioslâc, clovnerie, comicărie, giumbușluc, imoralitate, impudoare, indecență, necuviință, nerușinare, obscenitate, pornografie, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate.

măscărie s. v. BUFONERIE. CARAGHIOSLÎC. CLOVNERIE. COMICĂRIE. GIUMBUȘLUC. IMORALITATE. IMPUDOARE. INDECENȚĂ. NECUVIINȚĂ. NERUȘINARE. OBSCENITATE. PORNOGRAFIE. SCABROZITATE. TRIVIALITATE. VULGARITATE.

Intrare: măscărie
măscărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măscărie
  • măscăria
plural
  • măscării
  • măscăriile
genitiv-dativ singular
  • măscării
  • măscăriei
plural
  • măscării
  • măscăriilor
vocativ singular
plural