5 definiții pentru măscăreală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂSCĂREÁLĂ, măscăreli, s. f. (Reg.) Batjocură, ocară. – Măscări + suf. -eală.

MĂSCĂREÁLĂ, măscăreli, s. f. (Reg.) Batjocură, ocară. – Măscări + suf. -eală.

măscărea sf [At: DLR / Pl: ~eli / E: măscări1 + $-eală] (Reg) Batjocură.

MĂSCĂREÁLĂ ~éli f. 1) Lucrare de artă lipsită de valoare; mâzgălitură. 2) fig. Defăimare a cuiva; batjocură. /a măscări + suf. ~eală


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

măscăreálă (reg.) s. f., g.-d. art. măscărélii; pl. măscăréli

măscăreálă s. f., g.-d. art. mascărélii; pl. măscăréli

Intrare: măscăreală
măscăreală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măscărea
  • măscăreala
plural
  • măscăreli
  • măscărelile
genitiv-dativ singular
  • măscăreli
  • măscărelii
plural
  • măscăreli
  • măscărelilor
vocativ singular
plural

măscăreală

etimologie:

  • Măscări + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09