7 definiții pentru mărunțișar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂRUNȚIȘÁR, mărunțișari, s. m. (Înv.) Negustor de mărunțișuri. – Mărunțiș + suf. -ar.

mărunțișar sm [At: CARAGIALE, O. IV, 426 / Pl: ~i / E: mărunțiș + -ar] (Înv) Vânzător de mărunțișuri (9) Vz bocceagiu, coropcar.

MĂRUNȚIȘÁR, mărunțișari, s. m. (Rar) Negustor de mărunțișuri. – Mărunțiș + suf. -ar.

mărunțișar m. cel ce vinde mărunțișuri.

mărunțișár m. Negustor de mărunțișurĭ, marfagiŭ, coropcar. Rar. Negustor care vinde în detaliŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mărunțișár (înv.) s. m., pl. mărunțișári

mărunțișár s. m., pl. mărunțișári

Intrare: mărunțișar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărunțișar
  • mărunțișarul
  • mărunțișaru‑
plural
  • mărunțișari
  • mărunțișarii
genitiv-dativ singular
  • mărunțișar
  • mărunțișarului
plural
  • mărunțișari
  • mărunțișarilor
vocativ singular
  • mărunțișarule
  • mărunțișare
plural
  • mărunțișarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mărunțișar

  • 1. învechit Negustor de mărunțișuri.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Mărunțiș + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09