13 definiții pentru mărunțel mânântel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂRUNȚÉL, -EÁ, -ÍCĂ, mărunței, -ele, adj. Diminutiv al lui mărunt. ♦ (Substantivat, m. art.) Dans popular românesc din Bihor, cu mișcare rapidă, executat în perechi; melodie după care se execută acest dans. – Mărunt + suf. -el, -ea, -ică.

MĂRUNȚÉL, -EÁ, -ÍCĂ, mărunței, -ele, adj. Diminutiv al lui mărunt. ♦ (Substantivat, m. art.) Dans popular românesc din Bihor, cu mișcare rapidă, executat în perechi; melodie după care se execută acest dans. – Mărunt + suf. -el, -ea, -ică.

mărunțel, ~ea [At: (a. 1745) URICARIUL, XI, 224 / V: (reg) ~ntel, ~rân~, -mănu~, mănân~, mălân~, mânu~, mânân~, mănântel, mânțel, mununțel / Pl: ~ei, ~ele / E: mărunt + -el] 1-28 a (Șhp) (Cam) mărunt (1, 3-6, 8, 10, 15, 19, 25-26, 28, 30-31) Si: mărunțică (1-36), mânănțeluț (1-36), mânânțoc (1-36). 29 av Cu mișcări scurte și dese. 30 sm Bărbat cam mărunt (5). 31 av Mărunt (9). 32 sa (Șîcs de-a ~u) Horă care se joacă cu pași mici și repezi, ca de sârbă Si: rusasca. 33 sa Melodie după care se execută mărunțelul (20). 34 sf (Îrg; îlav) Cu ~eaua În cantitate mică Si: cu amănuntul, cu bucata, în detaliu. 35 s (Hip; mpl) Mărunțiș (10). 36 av (Reg; îlav) De-a (sau de) mânânțelu În mod amănunțit Si: cu de-amănuntul. 37 sfp (Reg) Bube mici, albe, care apar pe față. 38 sfp (Reg) Măruntaie (2).

MĂRUNȚÉL, -ÍCĂ, mărunței, -le, adj. Diminutiv al lui mărunt. 1. v. mărunt (1). Pe cei mai mărunței care or rămînea, îi aburesc cu sare și-i usuc în cuptor. SADOVEANU, N. F. 30. Vă dau o mierță de sămînță de mac amestecată cu una de năsip mărunțel. CREANGĂ, P. 262. Și pe-ntinsul hainelor, Și-mprejurul poalelor Luceau stele mărunțele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 512. ◊ (Adverbial) Se așeză trudit sub streașina-i largă prin care se cerneau mărunțel razele soarelui. VLAHUȚĂ, O. A. 132. Scrie, scrie mărunțel, Pe frunza de pătrinjel. ANT. LIT. POP. I 141. 2. v. mărunt (2). De la noi și pînă la voi Tot în zale Și-n măsele Și-n parale mărunțele (Cîntarul). GOROVEI, C. 61. ◊ (Substantivat, pl.) l-a dat ceva mărunțele pentru covrigi. CARAGIALE, N. S. 54. 3. v. mărunt (3). Nevastă-sa Catrina era mărunțică: dar tot așa de vorbareță ca cucoana Maria. SADOVEANU, B. 204. Aici un flăcău mărunțel, după ce lăsă dulapul, Si puse mîna pe umeri. DUNĂREANU, CH. 224. Niște cărări sucite și cotite, acoperite cu un fel de iarbă mărunțică. ISPIRESCU, E. 243. De trup ești mărunțel, nu-i vorbă, dar la fire ești mare. CREANGĂ, P. 150. 4. v. mărunt (4). A plecat cu pasul mărunțel. CARAGIALE, O. III 88. Intră ca actorii cu păsciorul mărunțel, Lăsînd val de mirodenii și de vorbă după el. EMINESCU, O. I 162. ◊ (Adverbial) Ciocîrlanii pășesc mărunțel pe marginea șanțului. VLAHUȚĂ, la CADE. 5. v. mărunt (5). Mai în jos de ei Sfinți mai mărunței, Sfinți și mucenici O sută și cinci. TEODORESCU, P. P. 25.

mărunțél, -ícă adj., pl. eĭ, ele (d. mărunt). Foarte mărunt: alicĭurĭ mărunțele, om mărunțel. Adv. În mod mărunțel: fuge mărunțel. Mărunțica craĭuluĭ, o horă populară și melodia eĭ.

mânântel, ~ea a, av, sf vz mărunțel


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mărunțél adj. m., pl. mărunțéi; f. mărunțícă/mărunțeá, pl. mărunțéle

mărunțél adj. m., pl. mărunțéi; f. sg. mărunțică/mărunțeá, pl. mărunțéle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MĂRUNȚÉLE s. pl. v. măruntaie.

MĂRUNȚÉLUL s. art. (COR.) învârtita (art.), (reg.) rusasca (art.). (~ este un dans popular cu învârtituri.)

MĂRUNȚELUL s. art. (COR.) învîrtitul (art.), (reg.) rusasca (art.). (~ este un dans popular cu învîrtituri.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mărunțaua (mărunțelul) v. mânânțălul.

Intrare: mărunțel
mărunțel adjectiv
adjectiv (A71)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărunțel
  • mărunțelul
  • mărunțelu‑
  • mărunțea
  • mărunți
  • mărunțeaua
  • mărunțica
plural
  • mărunței
  • mărunțeii
  • mărunțele
  • mărunțelele
genitiv-dativ singular
  • mărunțel
  • mărunțelului
  • mărunțele
  • mărunțelei
plural
  • mărunței
  • mărunțeilor
  • mărunțele
  • mărunțelelor
vocativ singular
plural
mânântel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mărunțel mânântel

  • 1. Diminutiv al lui mărunt.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 15 exemple
    exemple
    • Pe cei mai mărunței care or rămînea, îi aburesc cu sare și-i usuc în cuptor. SADOVEANU, N. F. 30.
      surse: DLRLC
    • Vă dau o mierță de sămînță de mac amestecată cu una de năsip mărunțel. CREANGĂ, P. 262.
      surse: DLRLC
    • Și pe-ntinsul hainelor, Și-mprejurul poalelor Luceau stele mărunțele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 512.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Se așeză trudit sub streașina-i largă prin care se cerneau mărunțel razele soarelui. VLAHUȚĂ, O. A. 132.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Scrie, scrie mărunțel, Pe frunza de pătrinjel. ANT. LIT. POP. I 141.
      surse: DLRLC
    • De la noi și pînă la voi Tot în zale Și-n măsele Și-n parale mărunțele (Cântarul). GOROVEI, C. 61.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat (la) plural l-a dat ceva mărunțele pentru covrigi. CARAGIALE, N. S. 54.
      surse: DLRLC
    • Nevastă-sa Catrina era mărunțică: dar tot așa de vorbareță ca cucoana Maria. SADOVEANU, B. 204.
      surse: DLRLC
    • Aici un flăcău mărunțel, după ce lăsă dulapul, îi puse mîna pe umeri. DUNĂREANU, CH. 224.
      surse: DLRLC
    • Niște cărări sucite și cotite, acoperite cu un fel de iarbă mărunțică. ISPIRESCU, E. 243.
      surse: DLRLC
    • De trup ești mărunțel, nu-i vorbă, dar la fire ești mare. CREANGĂ, P. 150.
      surse: DLRLC
    • A plecat cu pasul mărunțel. CARAGIALE, O. III 88.
      surse: DLRLC
    • Intră ca actorii cu păsciorul mărunțel, Lăsînd val de mirodenii și de vorbă după el. EMINESCU, O. I 162.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Ciocîrlanii pășesc mărunțel pe marginea șanțului. VLAHUȚĂ, la CADE.
      surse: DLRLC
    • Mai în jos de ei Sfinți mai mărunței, Sfinți și mucenici O sută și cinci. TEODORESCU, P. P. 25.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat masculin articulat Dans popular românesc din Bihor, cu mișcare rapidă, executat în perechi; melodie după care se execută acest dans.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Mărunt + sufix -el, -ea, -ică.
    surse: DEX '98 DEX '09