2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂRMURÍU, -ÍE adj. v. marmoreu.[1]

  1. La intrarea marmoreu nu figurează această variantă. — gall

mărmuriu a. cu vine ca marmura: cu pulpa mărmurie AL.

mărmuríŭ, -íe adj. Rar. Cu vine ca marmura. Alb ca marmura.

MARMORÉU, -ÉE, marmorei, -ee, adj. (Rar) Marmoreean. – Din lat. marmoreus, it. marmoreo.

marmoreu, ~ee a [At: EMINESCU, O. I, 172 / A și: marmoreu / Pl: ~ei, ~ee / E: lat marmoreus, it marmoreo] (Rar) Marmorean (3).

MARMORÉU, -ÉE, marmorei, -ee, adj. (Rar) Marmorean. – Din lat. marmoreus, it. marmoreo.

MARMORÉU, -EE, marmorei, -ee, adj. (Latinism rar) Marmorean. Din negru giulgi se desfășor Marmoreele brațe. EMINESCU, O. I 172.

MARMORÉU, -ÉE adj. (Rar) Marmorean. [Pron. -reu, -re-e. / < lat. marmoreus, it. marmoreo].

MARMORÉU, -ÉE adj. marmorean. (< lat. marmoreus, it. marmoreo)

marmoreu a. ce seamănă cu marmura: marmoreele brațe EM.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

marmoréu (rar) adj. m., pl. marmoréi; f. sg. și pl. marmorée

marmoréu adj. m., pl. marmoréi; f. sg. și pl. marmorée


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MARMORÉU adj. v. marmorean.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mărmuríu, mărmuríe, mărmuríi, adj. (reg.) cu vinișoare ca marmura, cu aspect de marmură.

Intrare: mărmuriu
mărmuriu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărmuriu
  • mărmuriul
  • mărmuriu‑
  • mărmurie
  • mărmuria
plural
  • mărmurii
  • mărmuriii
  • mărmurii
  • mărmuriile
genitiv-dativ singular
  • mărmuriu
  • mărmuriului
  • mărmurii
  • mărmuriei
plural
  • mărmurii
  • mărmuriilor
  • mărmurii
  • mărmuriilor
vocativ singular
plural
Intrare: marmoreu
marmoreu adjectiv
adjectiv (A103)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marmoreu
  • marmoreul
  • marmoreu‑
  • marmoree
  • marmoreea
plural
  • marmorei
  • marmoreii
  • marmoree
  • marmoreele
genitiv-dativ singular
  • marmoreu
  • marmoreului
  • marmoree
  • marmoreei
plural
  • marmorei
  • marmoreilor
  • marmoree
  • marmoreelor
vocativ singular
plural
mărmuriu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărmuriu
  • mărmuriul
  • mărmuriu‑
  • mărmurie
  • mărmuria
plural
  • mărmurii
  • mărmuriii
  • mărmurii
  • mărmuriile
genitiv-dativ singular
  • mărmuriu
  • mărmuriului
  • mărmurii
  • mărmuriei
plural
  • mărmurii
  • mărmuriilor
  • mărmurii
  • mărmuriilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

marmoreu mărmuriu

  • surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Din negru giulgi se desfășor Marmoreele brațe. EMINESCU, O. I 172.
      surse: DLRLC

etimologie: