9 definiții pentru mărgeluță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂRGELÚȚĂ, mărgeluțe, s. f. Mărgelușă (1). – Mărgea + suf. -uță.

MĂRGELÚȚĂ, mărgeluțe, s. f. Mărgelușă (1). – Mărgea + suf. -uță.

mărgeluță sf [At: RETEGANUL, P. V, 14 / Pl: ~țe / E: mărgele (pll mărgea) + -uță] 1-10 (Șhp) Mărgelușă (1-10). 11 (Bot; Buc) Ineață (Linum catharticum).

MĂRGELÚȚĂ, mărgeluțe, s. f. Mărgelușă. Mărgeluță, mărgeluță, Du-ne l-a noastră căsuță. RETEGANUL P. V 14.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mărgelúță s. f., g.-d. art. mărgelúței; pl. mărgelúțe

mărgelúță s. f., g.-d. art. mărgelúței, pl. mărgelúțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: mărgeluță
mărgeluță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărgeluță
  • mărgeluța
plural
  • mărgeluțe
  • mărgeluțele
genitiv-dativ singular
  • mărgeluțe
  • mărgeluței
plural
  • mărgeluțe
  • mărgeluțelor
vocativ singular
plural

mărgeluță

etimologie:

  • Mărgea + sufix -uță.
    surse: DEX '98 DEX '09