12 definiții pentru mâzgălitură zmângălitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÂZGĂLITÚRĂ, mâzgălituri, s. f. Faptul de a mâzgăli; (concr.) scriere, pictură sau desen executate neîndemânatic și murdar; fig. operă literară sau plastică fără valoare; mâzgăleală. [Var.: zmângălitúră s. f.] – Mâzgăli + suf. -tură.

MÂZGĂLITÚRĂ, mâzgălituri, s. f. Faptul de a mâzgăli; (concr.) scriere, pictură sau desen executate neîndemânatic și murdar; fig. operă literară sau plastică fără valoare; mâzgăleală. [Var.: zmângălitúră s. f.] – Mâzgăli + suf. -tură.

mâzgălitu sf [At: GHEREA, ST. CR I, 192 / V: (reg) măz~ / Pl: ~ri / E: mâzgăli + -tură] 1-2 Murdărire (1, 3). 3 Spălare superficială, care nu îndepărtează murdăria Si: mâzgăleală (3). 4 Muruire (1). 5 Scriere, pictură, desen neglijente sau neîndemânatice Si: mâzgăleală (5). 6 (Ccr) Scriere, pictură sau desen executate neîndemânatic și murdar Si: mâzgăleală (6). 7 (Fig) Operă literară sau plastică lipsită de valoare Si: mâzgăleală (7).

MÂZGĂLITÚRĂ ~i f. 1) v. A MÂZGĂLI. 2) Loc mâzgălit, murdar (în caiet, pe o carte etc.). 3) fig. Lucrare de artă sau scriere lipsită de orice valoare. /a mâzgăli + suf. ~tură

ZMÂNGĂLITÚRĂ s. f. v. mâzgălitură.

ZMÂNGĂLITÚRĂ s. f. v. mâzgălitură.

zmângălitu[1] sf vz mâzgălitură

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

MÎZGĂLITÚRĂ, mîzgălituri, s. f. Scriere, pictură sau desen neîndemînatic și murdar. Are niște creioane colorate, de ceară, bune pentru mîzgăliturile lui. C. PETRESCU, R. DR. 71. ♦ Fig. Operă literară sau plastică fără valoare, compusă fără talent.

măzgălitură f. lucrarea și efectul măzgălirii.

mîzgălitúră f., pl. ĭ. Efectu mîzgăliriĭ, pată pe cărțĭ, pe caĭete: copiiĭ fac mîzgăliturĭ pe cărțĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mâzgălitúră s. f., g.-d. art. mâzgălitúrii; pl. mâzgălitúri

mâzgălitúră s. f., g.-d. art. mâzgălitúrii, pl. mâzgălitúri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MÂZGĂLITÚRĂ s. mâzgăleală. (Desenul era o simplă ~.)

MÎZGĂLITU s. mîzgăleală. (Desenul era o simplă ~.)

Intrare: mâzgălitură
mâzgălitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâzgălitu
  • mâzgălitura
plural
  • mâzgălituri
  • mâzgăliturile
genitiv-dativ singular
  • mâzgălituri
  • mâzgăliturii
plural
  • mâzgălituri
  • mâzgăliturilor
vocativ singular
plural
zmângălitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zmângălitu
  • zmângălitura
plural
  • zmângălituri
  • zmângăliturile
genitiv-dativ singular
  • zmângălituri
  • zmângăliturii
plural
  • zmângălituri
  • zmângăliturilor
vocativ singular
plural

mâzgălitură zmângălitură

  • 1. Faptul de a mâzgăli.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
    • 1.1. concretizat Scriere, pictură sau desen executate neîndemânatic și murdar.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Are niște creioane colorate, de ceară, bune pentru mîzgăliturile lui. C. PETRESCU, R. DR. 71.
        surse: DLRLC
      • diferențiere Loc mâzgălit, murdar (în caiet, pe o carte etc.).
        surse: NODEX
      • 1.1.1. figurat Operă literară sau plastică fără valoare.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: mâzgăleală

etimologie:

  • Mâzgăli + sufix -tură.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX