2 intrări

6 definiții

Explicative DEX

mâzdi vt [At: DOSOFTEI, V. S. februarie 77v/25 / V: măz~ / Pzi: ~desc / E: mâzdă] (Înv) A mitui.

mîzdésc v. tr. (d. mîzdă). Vechĭ. Mituĭesc.

Sinonime

MÂZDI vb. v. mitui, șperțui.

mîzdi vb. v. MITUI. ȘPERȚUI.

Regionalisme / arhaisme

MÎZDI vb. (Mold.) A mitui. Și mîzdirâ pre Vlast, postelnicul împăratului, de să ruga de pace. AP. 1646, 44r. Parij, feciorul lui Priam împărat, pururea mâzdia pre alți senatori domni să ție cu dînsul. M. COSTIN. Mîzdind pre alți domni svetnici feciorul lui Priam să nu dea pre Elena, s-au tărăgănat zvada plnă la stîngerea de tot a Troadei. NCL I, 35 ; cf. DOSOFTEI, VS. // B: cf. LEX. 1683, 47r. Etimologie: mîzdă + suf. -i. Vezi și mîzdar, mîzdă, mîzdealnic, mîzditor. Cf. m i t u i.

Tezaur

MÎZDÍ vb. IV. Tranz. (Învechit) A mitui. Tocmiră izbărjanie asupra sv[î]nt[u]lui să-l scoată din scaun. Mîzdind și năimind o muiare curvă cu copil în brațe de dzîsă naintea lor c-au făcut copilul cu patriarhul. DOSOFTEI, V. S. februarie 77v/25. Parij, feciorul lui Priam împărat, pururea măzdia pre alți senatori domni să ție cu dînsul. M. COSTIN, LET. I, 12/2. Măzdind pre alți domni svetnici feciorul lui Priam, să nu dea pre Elena, s-au trăgănat svada pînă la stîngerea de tot a Troadei. N. COSTIN, L. 99, cf. DDRF. - Prez. ind.: mîzdesc. - Și: măzdí vb. IV. – V. mîzdă.

Intrare: mâzdi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mâzdi
  • mâzdire
  • mâzdit
  • mâzditu‑
  • mâzdind
  • mâzdindu‑
singular plural
  • mâzdește
  • mâzdiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mâzdesc
(să)
  • mâzdesc
  • mâzdeam
  • mâzdii
  • mâzdisem
a II-a (tu)
  • mâzdești
(să)
  • mâzdești
  • mâzdeai
  • mâzdiși
  • mâzdiseși
a III-a (el, ea)
  • mâzdește
(să)
  • mâzdească
  • mâzdea
  • mâzdi
  • mâzdise
plural I (noi)
  • mâzdim
(să)
  • mâzdim
  • mâzdeam
  • mâzdirăm
  • mâzdiserăm
  • mâzdisem
a II-a (voi)
  • mâzdiți
(să)
  • mâzdiți
  • mâzdeați
  • mâzdirăți
  • mâzdiserăți
  • mâzdiseți
a III-a (ei, ele)
  • mâzdesc
(să)
  • mâzdească
  • mâzdeau
  • mâzdi
  • mâzdiseră
Intrare: mâzdit
mâzdit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâzdit
  • mâzditul
  • mâzditu‑
  • mâzdi
  • mâzdita
plural
  • mâzdiți
  • mâzdiții
  • mâzdite
  • mâzditele
genitiv-dativ singular
  • mâzdit
  • mâzditului
  • mâzdite
  • mâzditei
plural
  • mâzdiți
  • mâzdiților
  • mâzdite
  • mâzditelor
vocativ singular
plural
mâzdire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâzdire
  • mâzdirea
plural
  • mâzdiri
  • mâzdirile
genitiv-dativ singular
  • mâzdiri
  • mâzdirii
plural
  • mâzdiri
  • mâzdirilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)