4 definiții pentru mânzător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mânzător1 sm [At: CHEST. V, 3 / Pl: ~i / E: mânz + -ător] 1 (Reg) Mânzărar (1). 2 (Mol; Olt) Vițel de un an Vz mânzat (1).
mânzător2, ~oare a [At: GR. S. VI, 154 / Pl: ~i, ~oare / E: mânzi + -tor] (Reg) 1 (D. armăsari) Care mânzește. 2 (D. iepe) Care umblă după armăsari.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MÂNZĂTÓR s. v. mânzărar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mînzător s. v. MÎNZĂRAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: mânzător
mânzător substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)