4 definiții pentru mânuriță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÂNURÍȚĂ, mânurițe, s. f. (Reg.) Mânuță. – Mânuri (pl. lui mână) + suf. -iță.

MÂNURÍȚĂ, mânurițe, s. f. (Reg.) Mânuță. – Mânuri (pl. lui mână) + suf. -iță.

mânuriță sf [At: DEX / Pl: ~țe / E: mânuri (pll mână) + -iță] 1-8 (Reg; șhp) Mânuță (1-8).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mânuriță (reg.) s. f., g.-d. art. mânuriței; pl. mânurițe

mânuríță s. f., g.-d. art. mânuríței; pl. mânuríțe

Intrare: mânuriță
mânuriță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mânuriță
  • mânurița
plural
  • mânurițe
  • mânurițele
genitiv-dativ singular
  • mânurițe
  • mânuriței
plural
  • mânurițe
  • mânurițelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mânuriță, mânurițesubstantiv feminin

etimologie:
  • Mânuri (pluralul lui mână) + sufix -iță. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.