Definiția cu ID-ul 43290:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LĂUDĂTOR, -OARE, lăudători, -oare, s. m. și f. Persoană care laudă. ◊ Expr. A-i fi murit (cuiva) lăudătorii, se spune ironic despre cineva sau cuiva care se laudă singur. [Pr.: lă-u-] – Lat. laudatorius sau lăuda + suf. -ător.