lăturean [At: KLEIN, D. / Pl: ~eni / E: latură + -ean] 1 sm (Îrg) Persoană care locuiește într-un sat învecinat Si: străin. 2 sm (Îrg; după verbele „a merge”, „a veni”, „a fi”) Oaspete la horă venit dintr-un sat învecinat. 3 sm (Îrg; îoc miezean) Persoană care locuiește la periferia sau în afara unui sat. 4 sm (Îrg) Locuitor de la țară. 5-6 sm, a (Îrg; rar; îs) (Cal) ~ Lăturaș (8-9).