Definiția cu ID-ul 916759:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LĂTRARE, lătrări, s. f. (Învechit) Lătrat. Fericit acel ce noaptea rătăcit în viscolire Stă, aude-n cîmp lătrare. ALECSANDRI, P. III 14. Cu suspine, cu urlete, cu lătrare. NEGRUZZI, S. II 121. ◊ Fig. Lătrările salvelor de puști încep să se audă. MACEDONSKI, O. III 41.