6 definiții pentru luxurianță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LUXURIÁNȚĂ s. f. (Rar) Abundență, bogăție. [Pr.: -ri-an-] – Din fr. luxuriance.

LUXURIÁNȚĂ s. f. (Rar) Abundență, bogăție. [Pr.: -ri-an-] – Din fr. luxuriance.

luxurianță sf [At: ENC. AGR. IV, 393 / P: ~ri-an~ / Pl: (nob) ~țe / E: fr luxuriance] (Rar) 1 Abundență. 2 Bogăție. 3 Luxură (4).

LUXURIÁNȚĂ s.f. (Rar) Abundență, bogăție (mai ales în vegetație). [Pron. -ri-an-. / < fr. luxuriance].

LUXURIÁNȚĂ s. f. abundență, bogăție (de vegetație). (< fr. luxuriance)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

luxuriánță (-ri-an-) s. f., g.-d. art. luxuriánței

luxuriánță s. f. (sil. -ri-an-), g.-d. art. luxuriánței

Intrare: luxurianță
  • silabație: -ri-an-ță info
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • luxurianță
  • luxurianța
plural
genitiv-dativ singular
  • luxurianțe
  • luxurianței
plural
vocativ singular
plural

luxurianță

etimologie: