LUNGIT, -Ă, lungiți, -te, adj. (Despre ființe) Culcat, întins. Stătea lungit pe-o canapea cu mîinile sub cap, cu ochii în tavan, cucerit de amintiri. SADOVEANU, E. 174. Nu s-auzea decît suflarea trudită a bolnavului, care sta... lungit pe spate. VLAHUȚĂ, O. A. 345. ♦ (Neobișnuit) Alungit, prelung. Are părul negru... ochii lungiți ca basoreliefurile egipțiene. C. PETRESCU, Î. II 190.