10 definiții pentru lungăreț lungureț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LUNGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, lungăreți, -e, adj. Care are o formă alungită; mai mare în lungime decât în lățime; lunguieț. – Lung + suf. -ăreț.

LUNGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, lungăreți, -e, adj. Care are o formă alungită; mai mare în lungime decât în lățime; lunguieț. – Lung + suf. -ăreț.

lungăreț, ~eață a [At: DOSOFTEI, V. S. 42 / V: (reg) ~gur~ / Pl: ~i, ~e / E: lung + -ăreț] (Înv) Care are o formă alungită Si: (îvr) lunguiat, lunguiatic, lunguieț, (reg) lungariț.

LUNGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, lungăreți, -e, adj. Care are formă cam lungă, mai mare în lungime decît în lățime; lunguieț. Își încreți toată fața lungăreață într-un zîmbet. CAMILAR, T. 82. Copiii făceau în pumn un boț lungăreț de mămăligă. C. PETRESCU, Î. II 164. A fost mic de stat, dar cu umere largi, cu fața mare și lungăreață, cu fruntea lată și ochii mari plecați în jos. EMINESCU, N. 156.

lungăreț a. mai lung decât lat.

lungăréț, -eáță adj., pl. f. ețe. Maĭ mult lung de cît lat orĭ gros: oŭăle-s lungărețe.

lungureț, ~eață a vz lungăreț


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lungăréț adj. m., pl. lungăréți; f. lungăreáță, pl. lungăréțe

lungăréț adj. m., pl. lungăréți; f. sg. lungăreáță, pl. lungăréțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LUNGĂRÉȚ adj. 1. v. lunguieț. 2. v. alungit.

LUNGĂREȚ adj. 1. lunguieț, (pop.) sulatic. (Un obiect ~.) 2. alungit, lung, lunguieț, prelung, prelungit, (livr.) oblong. (Un fruct ~.)

Intrare: lungăreț
lungăreț adjectiv
adjectiv (A18)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lungăreț
  • lungărețul
  • lungărețu‑
  • lungăreață
  • lungăreața
plural
  • lungăreți
  • lungăreții
  • lungărețe
  • lungărețele
genitiv-dativ singular
  • lungăreț
  • lungărețului
  • lungărețe
  • lungăreței
plural
  • lungăreți
  • lungăreților
  • lungărețe
  • lungărețelor
vocativ singular
plural
lungureț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lungăreț lungureț

  • 1. Care are o formă alungită; mai mare în lungime decât în lățime.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: alungit lunguieț 3 exemple
    exemple
    • Își încreți toată fața lungăreață într-un zîmbet. CAMILAR, T. 82.
      surse: DLRLC
    • Copiii făceau în pumn un boț lungăreț de mămăligă. C. PETRESCU, Î. II 164.
      surse: DLRLC
    • A fost mic de stat, dar cu umere largi, cu fața mare și lungăreață, cu fruntea lată și ochii mari plecați în jos. EMINESCU, N. 156.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Lung + sufix -ăreț.
    surse: DEX '98 DEX '09