5 definiții pentru lulă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lu sf [At: LB / Pl: ~le / E: srb lula] (Ban) 1 Lulea (1). 2 (Pan) Țeavă dreaptă sau încolăcită de la cazanul de țuică.

luleá f., pl. ele (turc. [d. pers.] lule). Pipă, țeavă cu un rezervoriŭ la capăt de pus tutun p. fumat. Fam. Păhăruț: o lulea de rachiŭ. Adv. Foarte beat orĭ înamorat: beat lulea. A lua luleaŭa Neamțuluĭ, a te îmbăta. – În est și lĭuleá. În Ban. lulă (sîrb. lula). V. cĭubuc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

lúlă, lule, s.f. – Cep la butoi: „Fă bine și ia custura / Și te du și taie lula / Și împle la druște gura” (Grai. rom., 2000). – Der. din lulea (< tc. lule); pentru reg. lulă (Banat), Scriban indică srb. lula; din srb. lula (MDA).

Intrare: lulă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lu
  • lula
plural
  • lule
  • lulele
genitiv-dativ singular
  • lule
  • lulei
plural
  • lule
  • lulelor
vocativ singular
plural