10 definiții pentru lufă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LÚFĂ, lufe, s. f. Plantă anuală din familia cucurbitaceelor, originară din India, cu tulpina lungă, cu numeroase flori galbene și cu fructul de formă alungită care, în unele țări (China, Japonia etc.), se consumă ca legumă sau, după uscare, se folosește ca burete de baie și în industria celulozei (Luffa cylindrica). – Din fr. luffa.

LÚFĂ, lufe, s. f. Plantă anuală din familia cucurbitaceelor, originară din India, cu tulpina lungă, cu numeroase flori galbene și cu fructul de formă alungită care, în unele țări (China, Japonia etc.), se consumă ca legumă sau, după uscare, se folosește ca burete de baie și în industria celulozei (Luffa cylindrica). – Din fr. luffa.

lu sf [At: ENC. AGR. III, 625 / Pl: ~fe / E: fr luffa] Plantă anuală din familia cucurbitaceelor, originară din India, cu tulpina lungă, cu numeroase flori galbene și cu fructul de formă alungită care, în unele țări, China, Japonia etc., se consumă ca legumă sau, după uscare, se folosește ca burete de baie și în industria celulozei (Luffa cylindrica).

LÚFĂ s. f. plantă cucurbitacee agățătoare din Africa și Asia, al cărei fruct, uscat, servește ca burete de baie; buretele însuși. (< fr. luffa)

LÚFĂ ~e f. Plantă exotică care (după uscare) se folosește ca burete de baie și în industria celulozei, iar în unele țări (China, Japonia etc.) se consumă și ca legumă. /<fr. luffa


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lúfă s. f., g.-d. art. lúfei; pl. lúfe

lúfă s. f., g.-d. art. lúfei; pl. lúfe


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LUFFA L., LUFĂ, fam. Cucurbitaceae. Gen originar din regiunile tropicale, 8 specii, erbacee, cățărătoare, anuale. Flori monoice (cele mascule cu caliciul campanulat, 5 petale libere, invers-ovate sau invers cordiforme, 3 sau 5 stamine; flori femele cu 3 stigmate deseori bilobate, caliciul prelungit peste ovar) galbene, rar albe. Frunze cu 5-7 lobi.

Luffa acutangula (L.) Roxb. Specie cu flori galbene-deschis. Frunze rotunde, cca 18 era diametru, nelobate sau slab-lobate, aspre. Fruct glabru cu 10 muchii. Semințe nearipate, negre. Plantă pînă la 6 m înălțime.

Luffa cylindrica (L.) Roem. Specie cu flori galbene. Frunze rotunde cu 3-7 lobi. Fruct pîslos, fără muchii. Sămînță înaripată, negricioasă, glabră. Plante cățărătoare, pînă la 6,5 m înălțime.

Luffa operculata (L.) Cogn. Specie cu flori galbene-pal. Frunze rotunde, pînă la 14 cm diametru. Fruct ovat-oblong, cu 10 muchii și spini pe muchii. Sămînță aproape glabră, maro-închis.

Intrare: lufă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lu
  • lufa
plural
  • lufe
  • lufele
genitiv-dativ singular
  • lufe
  • lufei
plural
  • lufe
  • lufelor
vocativ singular
plural

lufă

  • 1. Plantă anuală din familia cucurbitaceelor, originară din India, cu tulpina lungă, cu numeroase flori galbene și cu fructul de formă alungită care, în unele țări (China, Japonia etc.), se consumă ca legumă sau, după uscare, se folosește ca burete de baie și în industria celulozei (Luffa cylindrica).
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: