opțiuni

10 definiții pentru lotrit

lotrit1 sn [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~uri / E: lotri] (Îvr) 1 Lotrie (1). 2 Haiducie.

lotrit2 sns [At: DEX / E: Lotru + -it] Silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat, de culoare verde.

LOTRÍT s. n. Silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat, de culoare verde. – Lotru (n. pr.) + suf. -it. Cf. fr. lotrite.

LOTRÍT s. n. Silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat, de culoare verde. – Lotru (n. pr.) + suf. -it. Cf. fr. lotrite.

lotrít (lo-trit) s. n.

LOTRÍT s. (MIN.) pumpelit.

LOTRÍT s.n. (Min.) Silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat, de culoare verde. [< Lotru – râu, afluent al Oltului + -it, cf. fr. lotrite].

LOTRÍT s. n. silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat, de culoare verde. (< fr. lotrite, cf. Lotru)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

lotrít s. n. (sil. -trit)

LOTRIT s. (MIN.) pumpelit.

LOTRÍT (< n. pr. Lotru) s. n. Silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu și fier, cristalizat în sistemul monoclinic, de culoare verde; pumpelleyit. A fost descoperit, în 1900, de Gh. Munteanu-Murgoci, pe valea Lotrului.

Intrare: lotrit
  • silabație: -trit
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lotrit
  • lotritul
  • lotritu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • lotrit
  • lotritului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
legătură către această paradigmă