LOTO s. n. 1. Joc de societate la care participanții au în față unul sau mai multe cartoane imprimate cu o serie de numere; pe măsură ce se scot piese numerotate, cartoanele se acoperă cu aceste piese așa ca să corespundă între ele numerele, iar cel al cărui carton se acoperă mai repede cîștigă partida. Jucau în arșici, loto, cărți. CONTEMPORANUL, III 571. ♦ Cartoanele și jetoanele folosite la jocul descris mai sus. (Atestat în forma loton) Era un loton vechi, cu table murdare și sleite, cu bilele desperecheate și în mare parte fabricate de mîna lui Hariton. C. PETRESCU, A. 275. 2. (Mai ales urmat de determinări) Loterie. Loto central. Loto săptămînal. – Variantă: (1) loton s. n.