LORD, lorzi, s. m. (în Anglia) 1. (În Evul Mediu) Mare proprietar funciar; (în prezent) titlu nobiliar ereditar sau conferit de monarh; persoană care poartă acest titlu. 2. Membru al Camerei superioare a Parlamentului. Camera Lorzilor. 3. Termen care intră în componența titlului oficial purtat de unii înalți demnitari din Marea Britanie. – Din engl., fr. lord.

lord sm [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 355 / Pl: ~rzi / E: eg, fr lord] 1 (Înv) Mare proprietar funciar în Evul Mediu. 2 Titlu nobiliar ereditar sau conferit de monarh. 3 Persoană care poartă titlul de lord (2). 4 Membru al camerei superioare a parlamentului. 5 Termen care intră în componența titlului oficial purtat de unii înalți demnitari.

LORD, lorzi, s. m. (În Anglia) 1. (În evul mediu) Mare proprietar funciar; (în prezent) titlu nobiliar ereditar sau conferit de monarh; persoană care poartă acest titlu. 2. Membru al camerei superioare a parlamentului. Camera Lorzilor. 3. Termen care intră în componența titlului oficial purtat de unii înalți demnitari. – Din engl., fr. lord.

LORD, lorzi, s. m. (În Anglia) Titlu nobiliar ereditar. Ca mulți lorzi de viță veche Din întunecatul nord, Lordul John e-ntr-o ureche. COȘBUC, P. I 11.

LORD s.m. Înalt titlu nobilar în Anglia; persoană care poartă acest titlu. ♦ Denumirea dată unor demnitari englezi. [Pl. -zi. / < engl., fr. lord].

LORD s. m. (în Anglia) 1. mare proprietar funciar, în evul mediu. 2. titlu nobiliar ereditar sau conferit de rege; persoană cu acest titlu. 3. membru al Camerei Superioare (Camera Lorzilor) a parlamentului. 4. titlu al unor înalți demnitari englezi. (< engl. lord)

LORD ~zi m. (în Anglia; folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv) 1) Reprezentant al nobilimii cu drept de suzeranitate asupra vasalilor săi. 2) Membru al camerei superioare a parlamentului. /<engl., fr. lord

lord m. titlu de onoare dat (în Anglia) nobililor; lord mayor, titlul primarului din Londra.

*lord m. (engl. lord). În Anglia, titlu dat „perilor” (pairilor) și membrilor camereĭ înalte. Lordu maĭor, primar al Londreĭ. V. lady.

*CAMERĂ (pl. -re) sf. 1 Odaie, încăpere într’o casă ¶ 2 ⏲ Adunare obștească: Camera deputaților; 👉 COMUNĂ; LORD ¶ 3 Localul unde se țin ședințele acestei adunări ¶ 4 ⚚ Camera de comerț, adunare de negustori cu scopul de a se sfătui asupra intereselor negoțului ¶ 5 ⚖️ Numele unor subdiviziuni ale unui tribunal: Camera de punere sub acuzare ¶ 6 ⚖️ ~ de consiliu, odaia în care se retrag judecătorii, spre a delibera ¶ 7 ⚔️ Într’o armă de foc, într’un cartuș, etc., cavitatea în care se pun gloanțele sau praful de pușcă ¶ 8 🫀 Camerele ochiului, fie-care din cele două cavități ale ochiului, limitate de cristalin, și umplute cu umoare apoasă ¶ 9 📷 ~ neagră cutia sau burduful unui aparat fotografic (🖼 780) ¶ 10 📻 ~ obscură, aparat optic prin care se obține, proiectată pe hîrtie sau pe sticlă, imaginea redusă a unui obiect, a unei persoane, a unui peisaj, etc. în culorile naturale, ca și cînd ar fi pictate (🖼 781) ¶ 11 📻 ~ clară, ~ luminoasă, aparat optic prin care, cu ajutorul unei prisme triunghiulare, se proiectează pe un plan imaginea reală a obiectelor din afară (🖼 782) ¶ 12 🚗 Tub de cauciuc, în formă de colac, care se umple cu aer și se pune în jurul roților automobilului, bicicletei, etc. în interiorul pneului [lat.].

Tennyson (Lord) m. celebru poet liric englez (1809-1892).

Wellington (Lord) m. general englez, comandantul armatei anglo-spaniole în contra Franței (1810-1814), învinse (1815) pe Napoleon la Waterloo (1769-1852).

lord s. m., pl. lorzi

lord s. m., pl. lorzi

lord s. m., pl. lorzi

LORD s. milord. (Un ~ englez.)

lord s.m. (în Marea Britanie; urmat de un nm. pr.) milord. Mai aveți nevoie de ceva, lord Miles?

LORD s. milord. (Un ~ englez.)