LONGEVITATE s. f. Durată excepțională a vieții; viață lungă (a unui individ, a unui grup, a unei specii). – Din fr. longévité, lat. longaevitas, -atis.

longevitate sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (îvr) lun~, lungiv~ / Pl: (rar) ~tăți / E: fr longévité, lat longaevitas, -atis] 1 Viață lungă a unui individ, a unui grup, a unei specii. 2 (Pex) Durată de viață peste limitele normale. 3 (Fig) Existență îndelungată.

LONGEVITATE, (rar) longevități, s. f. Durată excepțională a vieții; viață lungă (a unui individ, a unui grup, a unei specii). – Din fr. longévité, lat. longaevitas, -atis.

LONGEVITATE, (rar) longevități, s. f. Faptul de a trăi mult, durată lungă a vieții, viață lungă. Pavlov a arătat că longevitatea depinde și de omul însuși, că trebuie respectat un anumit ritm de viață atît în timpul muncii cît și în timpul odihnei. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2809. Sînt longevități absolut primejdioase, și Coco, papagalul... se încăpățîna să trăiască. ANGHEL, PR. 41.

LONGEVITATE s.f. Viață lungă. [Cf. fr. longévité, lat. longaevitas].

LONGEVITATE s. f. viață lungă. (< fr. longévité, lat. longavitas)

LONGEVITATE ~ăți f. Durată lungă a vieții; viață lungă. [G.-D. longevității] /<fr. longévité, lat. longaevitas, ~atis

longevitate f. îndelungă viețuire.

*longevitáte f. (longáevitas, -átis, d. long-aevus, cu vĭață lungă, d. longus, lung și aevum, ev, vĭață). Calitatea de a avea vĭață lungă.

longevitate s. f., g.-d. art. longevității

!longevitate s. f., g.-d. art. longevității

longevitate s. f., g.-d. art. longevității; pl. longevități

LONGEVITATE s. (BIOL.) macrobie.

LONGEVITÁTE (< fr., lat.) s. f. 1. Durată de viață a unui individ, condiționată genetic și determină de numeroși factori. la om l. este determinată atât personalitățile biologice ereditare ale fiecăruia, cât și de condițiile sociale (modul de viață, de alimentație, de muncă, odihnă etc.); vârsta medie a omului se situează în jurul vârstei de 70 de ani. Sunt plante, ca de ex. baobabul care trăiește 4-5.000 de ani; arborele-mamut, tisa și chiparosul 3.000 de ani; stejarul, castanul, nucul peste 2.000 de ani. Dintre animale, mai longevive sunt: broasca țestoasă (c. 150 de ani), moluștele și unii pești (până la 100 de ani), elefantul (60-70 de ani), vaca (40-50 de ani) ș.a.; dintre păsări: bufnița și barza (până la 70 de ani), condorul (c. 40 de ani), lebăda, papagalul (c. 100 de ani) etc. 2. Durata neobișnuit de mare a unui organism, care depășește media de vârstă normală.