logofeție sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ii / E: logofăt + -ie] (Înv) 1 Demnitate de logofăt (1). 2 Perioadă în care cineva exercită funcția de logofăt (1). 3 Funcție de ministru. 4 Cancelarie a ministrului. 5 (Pex) Personal care făcea parte din cancelaria ministrului. 6 (Pex) Clădire în care se afla cancelaria ministrului Si: minister. 7 (Îs) ~ia dreptății (sau marea ~) Minister al justiției. 8 (Îs) ~ia credinței (sau bisericească) Minister al Cultelor. 9 (Îs) ~ia pricinilor străine Minister de Externe. 10 Tribunal. 11 (Reg; îs) ~ia satului Secretariat al unei primării rurale.