7 definiții pentru locular
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LOCULAR, -Ă, loculari, -e, adj. (Bot.) Care este împărțit în mai multe loji (II 1). – Din fr. loculaire.
LOCULAR, -Ă, loculari, -e, adj. (Bot.) Care este împărțit în mai multe loji (II 1). – Din fr. loculaire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
locular, ~ă a [At: BARASCH, B. 148 / Pl: ~i, ~e / E: fr loculaire] (Bot) 1-2 Care este împărțit în loculi (2-3) Si: (îvr) loculos (1-2). 3-4 Care are loculi (2-3) Si: (îvr) loculos (3-4). 5 Care este închis în alveole Si: (îvr) loculos (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LOCULAR, -Ă adj. (Bot.) Care este împărțit în mai multe loji; care este închis în alveole. [Cf. fr. loculaire, cf. lat. loculus – locșor].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LOCULAR, -Ă adj. împărțit în mai mulți loculi (2); închis în alveole. (< fr. loculaire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
locular adj. m., pl. loculari; f. loculară, pl. loculare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
locular adj. m., pl. loculari; f. loculară, pl. loculare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
locular adj. m., pl. loculari; f. sg. loculară, pl. loculare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
locular, locularăadjectiv
-
- 1.1. Care este închis în alveole. DN
-
etimologie:
- loculaire DEX '09 DEX '98 DN