LOCALNIC, -Ă, localnici, -e, s. m. și f. Persoană din localitate; băștinaș. Localnicii... au venit înarmați. CAMILEAR, N. I 235. El e singurul localnic care n-a căpătat friguri. NEGRUZZI, S. I 318. ◊ (Adjectival) Acel musafir să nu fie localnic din Bagdad. CARAGIALE, O. III 62.